te-am zarit candva-ntr-o zi de toamna
cum ma priveai tacut si dus pe ganduri,
te-ai apropiat de mine si m-ai luat de mana
am inceput sa tremur caci nu te cunosteam,
mi-ai dat un mic sarut,cat m-ai atins pe buze
si mii de fiori reci incepu sa ma strabata,
dar culmea imi placeau,ei ma linisteau treptat,
n-ai spus niciun cuvant si totusi ai distrus
acel zid imens ce ma tinea in brate,
zilele au trecut rapid,noi stateam inchisi in casa
si ne iubeam frumos pe patul cu buchete
din flori multicolore si pline de parfum
parfum al iubirii ce o traim cuprinsi de dor
dor ce creste de la o zi la alta tot mai ametitor,
visand cu ochii deschisi la tot ce ne dorim
si rasfatandu-ne duios unul pe altul,ca nu cumva
vreounul sa simta lipsa de orice sentiment
devenind dependenti de dragostea noastra,
acum tu esti acel balsam al sufletului meu
pe care l-am visat si-acum el este-al meu...
